Until now,I haven't realy saw the truth...but I grieve and I'm quite scared,realy scared.
My bad,there are three days since I forgot who I am,I forgot my name and my dreams.I've reached the emptiness,that kind of loneliness wich drives me insane,lost and dumb.It's like I'm not here,but in another dimension far away from reality...the cruel reality.
I used to have feelings.Not anymore,this senceless anxiety I have will someday destroy my sanity.I'm not far from being labeled mentaly deranged and I'll probably end into a sanitarium,pulling my hair off,kicking the walls around me,screaming,trying to get out...
You know,I love to lay down on the ground and count the stars,wishing to escape to find a way through this.I don't mind being alone....I just mind not to be left alone,'cause everybody is acting quite strange and mean.
Odd...soooo damn odd.I'm shattered,turned into small pieces.The glass falls from the sky choking every bit of my soul.The words,the indifference are mutilating me and this is the consequence of being weak,being useless.In these moments of weakness,you desperately try to find a single breath of fresh air.Unfortunatly I only find poison....
The destiny showed me cruelty again....he gaved me the chance to watch my own death......

The opheliac

The one who's blind from sanity
Has lost his words in clarity,
And denied the untruth spoken
Is the opheliac with a heart broken.
But now he's dead,
With a poison that has spread
Among the ashes...

With a mind quite sober
It's the opheliac my lover...
That has unchained and bound my soul
And showed me what's worth fighting for.

There's no show of fiction,
No lack of resolution,
Just a man wich made an effort
And never cared about being perfect.

He,the man with a big ambition
Has damned his mind in pure confusion
'Cause there's nothing else to do
When a curse was cast on you
Just dissapear and sync behind
Lose your wish and lose your mind.
Along with this so called ''Life''!

Now..sleep forever,my opheliac....

Cine?!

Cine eşti tu ca să-mi striveşti cuvântul cu limba în propria-mi gură?Cine te crezi ca să-mi limitezi concepţia şi să-mi exilezi personalitatea într-o lume creată de perspectiva ta?
Eşti tu Alpha şi Omega?The First or the Last?...NU!
Atunci pleacă....and let me be....lasă-mă să privesc ploaia şi nu soarele,să iubesc cenuşiul şi nu culoarea....să trăiesc prin muzică şi nu prin reguli....Lasă-mă să-mi clădesc viitorul din declin,să-l aşez pe o treaptă unică la mare distanţă de tine,pentru că nu m-am născut într-un xerox nenorocit la fel ca voi toţi....ci printr-o greşeală divină.
Am scopul de a fi eu,şi atât...iar tu....tu limitează-ţi puterea....nu eşti decât un semidoct!

Amar...

Amar,amar mi-e sângele din vene,
Amar mi-e trupul rece damnat
Destinul peste mine suferinţă cerne,
În mine zace sufletul crucificat.

Ţin în mână pumnalul dreptăţii
Cu care voi despica însetată Edenul,
Am spulberat cu limba mitul Judecăţii
Păcatul îşi împrăştie hain polenul.

Şi plâng când văd cum mi se stinge gândul
Cum rămâne numai pucioasă şi vânt,
Sângele mi se scurge şi udă pământul
De sus se aud heruvimii cântând.

Dar totuşi zâmbesc umil şi forţat,
Inima-n mine încă pulsează
Căci demonul meu,ea nu te-a uitat
Păcatuind şi acum la tine visează....

Amar,amar a fost sărutul luciferic
Amar dar plin de foc şi pasiune,
Sărutul tău m-a trimis în întuneric
Te iubesc demon fara nume.....

Stingere

Am rupt parte din mine
Şi am îngropat-o în pământ,
Străzile ce au fost odată pline
Acum sunt străbătute de vânt.

Sunt singură iar,ca la început,
Alerg printre amintiri şi cuvinte,
Plânsetu-mi de copil se frânge şi rămâne mut,
Nimic n-a mai rămas din toate cele sfinte.

Am murit,m-am stins odată cu timpul
Am plecat lăsând în urmă nimic.
Iar acum vad,îmi moare şi cuvântul,
Piere,se stinge....se face mic.

Dar totuşi îmi las pixul pe foaie
Să-mi scrie un ultim testament
Chiar dacă aceste cuvinte n-or sa mai taie
Ele rămân mărturia acestui lament.

Şi priviţi cum se aşterne praful
Cum vântul mă poarta spre infinit,
De amintiri deşarte s-a umplut şi lacul,
Am plecat,m-am stins, am murit.....

Generated by Mp3Realm.org

Mehr von dir

Kein weg war mir zu schwer
Den ich nicht gegangen wär
Um dein herz zu erreichen
Muss mein schmerz nun weichen?
Um glücklich zu sein?
Oder halt ich ihn eine zeit - zum schein? -
Um gewarnt zu sein.

Bitte gib mir mehr - mehr von dir
Mehr als ich ertragen kann. Gib mir mehr
zeit zu verstehn. Warum ließt ihr mich im regen stehn -
in dieser nacht. 2X

da steh ich nun allein
mit Tränen im Gesicht
lass dir sagen wahre Tränen lügen nicht
doch sollte es so sein
ohne Abschied ohne Pein
Zeit heilt manche Wunde
Doch ich bleib Dein.

Bitte gib mir mehr - mehr von dir
Mehr als ich ertragen kann. Gib mir mehr
zeit zu verstehn. Warum ließt ihr mich im regen stehn -
in dieser nacht.

Bitte gib mir mehr - mehr von dir
Mehr als ich erträumen kann. Gib mir mehr
zeit zu verstehn. Warum ließt ihr mich im regen stehn -
in dieser nacht.

Text und Gesang: Micha
Komponiert, arrangiert und programmiert: René