Amar...

Amar,amar mi-e sângele din vene,
Amar mi-e trupul rece damnat
Destinul peste mine suferinţă cerne,
În mine zace sufletul crucificat.

Ţin în mână pumnalul dreptăţii
Cu care voi despica însetată Edenul,
Am spulberat cu limba mitul Judecăţii
Păcatul îşi împrăştie hain polenul.

Şi plâng când văd cum mi se stinge gândul
Cum rămâne numai pucioasă şi vânt,
Sângele mi se scurge şi udă pământul
De sus se aud heruvimii cântând.

Dar totuşi zâmbesc umil şi forţat,
Inima-n mine încă pulsează
Căci demonul meu,ea nu te-a uitat
Păcatuind şi acum la tine visează....

Amar,amar a fost sărutul luciferic
Amar dar plin de foc şi pasiune,
Sărutul tău m-a trimis în întuneric
Te iubesc demon fara nume.....

Stingere

Am rupt parte din mine
Şi am îngropat-o în pământ,
Străzile ce au fost odată pline
Acum sunt străbătute de vânt.

Sunt singură iar,ca la început,
Alerg printre amintiri şi cuvinte,
Plânsetu-mi de copil se frânge şi rămâne mut,
Nimic n-a mai rămas din toate cele sfinte.

Am murit,m-am stins odată cu timpul
Am plecat lăsând în urmă nimic.
Iar acum vad,îmi moare şi cuvântul,
Piere,se stinge....se face mic.

Dar totuşi îmi las pixul pe foaie
Să-mi scrie un ultim testament
Chiar dacă aceste cuvinte n-or sa mai taie
Ele rămân mărturia acestui lament.

Şi priviţi cum se aşterne praful
Cum vântul mă poarta spre infinit,
De amintiri deşarte s-a umplut şi lacul,
Am plecat,m-am stins, am murit.....