Lumina îmi pătrunde prin retină,
Închid ochii,m-ascund după o cortină.
Razele albe mă ard,îmi seacă sufletul,
La chemarea demonului îmi pierd cumpătul.
Demoni,fiare însetate de durere,
Îmi privesc declinul cu plăcere.
Aşteaptă nerăbdători să-mi duc păcatul,
La sufletul meu râvneşte tot Iadul!
Te rog, nu-mi da drumul la mână
Nu mă lăsa să m-adâncesc în humă,
Mi-e frică de necunoscut,
Neg orice alt început.
Veghează asupra trupului meu stins,
Poartă-ţi mâna prin părul prins,
Suflă peste mine viaţă şi căldură
Şi salvează-mă cu dragostea ta pură...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu